LYRIC / PARODDI / PARULLE / CANTI

Vuleria assumigliami,
A l’omu d’issa terra,
Chi campà in libertà,
Senza avè a cunnosce a guerra.

E vuleria cresce,
Cume l’alburu inradighatu
Chi sparghje le so tronde,
Quandu ghjunghje lu veranu.

E caccighjà lu demoniu,
Per ùn più campà solu ùn sognu.

Vuleria gulà,
Più in’altu che l’altagna,
Per esse a l’ascunditoghju,
D’issu mondu di magagna.

Vuleriu stantà,
Nant’una terra ricuarata,
Induve l’avvene di l’omu,
Un’hè micca arrubatu.

E ùn più esse in afflitu,
Sopra la mio terra, è sott’a lu mio tettu.

Vuleria ch’un ci fussi più,
Fratelli incarcerati,
Famiglie scumosse,
E figlioli amacchiati.

E vuleria scrive,
E sprime le mio brame
Senza chi lu pudere
Un m’incatinessi e mani.

Scozzulu di tutte imposte, Bis
Ci hè un populu chi risorghje.

Vuleria assumigliami,
A l’omu d’issa terra,
Chi campà in libertà,
Senza avè a cunnosce a guerra.


Accumudatu by

Stephane Gutierrez

SPARTE

Votre adresse de messagerie ne sera pas publiée. Les champs obligatoires sont indiqués avec *