1

L’isule surelle

Ne sò le quattru surelle, arradicate à lu mare
Sò meravigliose gemme, cum’è elle ùn ci hè la para

À l’ascosu di u mare, si scopre una citadella
Inturniata da le torre, quelle mute sintinelle
Cume eterne vardiane, sempre arritte è ribelle
Radica di la mio vita, la mio cara Cursichella

U to sguardu tuccherà, una stantara arcana
Capraia ella si chjama, testimonia marturiata
D’ogni feroce battaglia, di a so storia calpighjata
Ma s’inalza alta è fiera, cun un visu di guerriera

Ne sò le quattru surelle, arradicate à lu mare
Sò meravigliose gemme, cum’è elle ùn ci hè la para

Traierà l’isula d’Elba, d’un prufume dilicatu
Purtatu da quella ambata, una carezza innuchjata
Mi fendu innamurà, di a to belezza incantata
Si la richezza sicreta, un accintu infantimatu

Sì pittura à l’orizonte, quellu scogliu sbandunatu
Sta furtezza sminicata, chì strapiomba la marina
Sta muntagna luminosa, splendurente da regina
Monte Cristu hè lu so nome, un locu santu è sacratu

Ne sò le quattru surelle, arradicate à lu mare
Sò meravigliose gemme, cum’è elle ùn ci hè la para
Ne sò le quattru isulelle, quattru eterne sintinelle
Meravigliose arcipelle, di u mare e figliulelle

F. Angeleri
J.L. Massey