L’Attu

Quandu inturchjati à listesse sperenze
E à listessa guai
Un pocu di mè si sarà spartu è viaghjatu
E chi un pocu di tè sarà.

Quandu l’amore serà ingrandatu
Tamanta à un pallo rossu
Cum’è un stracciu sottu à a neve.

Quandu i ghjorni saranu fughjiti
E chi l’ore spiumbate
Un ci lasciaranu più tempu.

Quandu a vita ci avarà imbriacatu
Più chè di ragione
E chè no ùn saremu più.

Tandu sarei tù à l’usciu di u caminu
Ti sianu parechje l’istatine
E i soli è l’inverni.

E davanti à issi porti chè tù scuprarei
Per la prima volta … Per la prima volta
Lenta senza paura a voce sgalapata
Di l’estru canterinu… Di l’estru canterinu.